"Te-am vazut cu lumina ochilor in afara mea,atunci era lumina. Acum, cand intunericul coboara te vad inauntrul meu."

"In unda linistita a vietii mele, Sergui a aruncat o pietricica. Iar acum cercurile se largesc."

"Mi-e frica sa intru in lumea misterioasa a infinitului."

"Aici sunt. Am intrat in sufletul tau. De ce am fost uitat pentru atata vreme? De ce? De ce? De ce?"

"Orice durere se stinge. Dar in mine, rana sangera din nou."

"Ori de cate ori ma gandesc la el, mintea mi se divide in cateva parti si controversa incepe."

"Asemenea ganduri imi umblau mereu prin minte, acuzandu-l ori pledand in favoarea lui. Exista multa mangaiere in adevar si multa suferinta in indoiala."

"Am nectar in inima, il doresti?"

"Necazul este ca nu poti sterge nimic din ce s-a petrecut în viata ta. Tabloul ramâne asa cum a fost pictat. În literatura, scriitorul poate sa renunte la portiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viata pastreaza totul, nimeni nu poate înlatura un singur rând macar, daca ar fi fost posibil, as fi sters cu toata puterea anul 1930 din viata mea. Sa-l las sa cada ca pe-o frunza de pe ramura vesnic verde a vietii mele; 1930, o frunza uscata ca dragostea mea pentru Mircea. Nu îmi mai amintesc fata lui, si chiar daca mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie."

"Atunci am înteles ca nimic nu dureaza în suflet, ca cea mai verificata încredere poate fi anulata de un singur gest, ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii, ca, în sfîrsit, totul se uita sau se poate uita, caci fericirea si încrederea adunata în atîtea luni de dragoste, în atîtea nopti petrecute împreuna, pierisera acum ca prin miracol, si nu supravietuisera în mine decît un întârîtat orgoliu si o cumplita furie împotriva mea însumi."

"Dragostea nu moare", Maitreyi Devi


"...o privire stranie, fixa, patrunzatoare, ca venita de foarte departe,din adancuri. M-a privit din nou, de parca mi-ar fi dat foc, dar n-a spus nimic"

"Ne nastem in dureri pe o planeta minuscula, care alearga spre neant de milioane de ani, crestem, luptam, ne imbolnavim, suferim, ii facem si pe altii sa sufere, strigam, murim, mor si vin altii pentru a prelua de la cap aceasta comedie fara rost"

"Sa fie oare viata noastra, in intregime, doar un strigat anonim intr-un pustiu de astri indiferenti?"

"incepeam sa cred ca aceasta fiinta a patruns deja in fiinta mea si ca, intr-un fel, imi apartine..."

"Tunelul", Ernesto Sabato

[pentru ca unele carti sunt geniale, pentru ca unele povesti merita spuse...]